Luni
Protectia apelorAdministraţiile portuare cer ca statul să subvenţioneze depoluarea navelor, pentru a proteja Dunărea
Comenteaza pe Forum |
Administraţiile porturilor Dunării fluviale şi maritime din Giurgiu şi Galaţi vor construi în marile porturi complexuri de depoluare a navelor ce tranzitează fluviul, pe finanţare europeană, dar cer ca activitatea de depoluare să fie subvenţionată de stat.
![]()
Proiectul CODENAV, demarat în urmă cu câţiva ani, va fi implementat de Administraţia Porturilor Dunării Fluviale (APDF) Giurgiu şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. Doar APDM Galaţi dispune de un buget de 8 milioane de euro, bani oferiţi de Uniunea Europeană. Cele două autorităţi portuare vor coordona construcţia, în marile porturi de la Dunăre, de complexuri de depoluare a navelor.
Administraţiile portuare cer ca statul să subvenţioneze activitatea de depoluare a navelor până la un nivel care să fie suportabil şi atractiv pentru armatori, pentru a descuraja astfel practicile curente, când navele preferă să se debaraseze de deşeuri aruncându-le peste bord, procedură care nu costă niciun ban.
“Programul constă în realizarea unor complexuri de preluare şi prelucrare a deşeurilor rezultate la bordul navelor maritime şi fluviale care tranzitează porturile româneşti. Aceste complexuri vor prelua tot ce înseamnă deşeuri: hidrocarburi, şlam, deşeuri menajere, ape uzate, ape menajere, absolut tot ce produce o navă. Acestea vor fi prelucrate sau reciclate”, a declarat, marţi, directorul APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu. Potrivit aceleiaşi surse, studiul de fezabilitate a fost aprobat, iar lucrările de construcţie a complexurilor de depoluare de la Dunăre vor începe, cel mai probabl, peste un an.
Pe sectorul Dunării maritime vor fi construite trei complexuri de depoluare, în Portul Brăila, în Portul Galaţi şi în Portul Tulcea.
La Galaţi există deja un asemenea complex, însă de talie mică. În 2008, el a adus încasări de 85.000 de lei la bugetul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, sumă care nu a acoperit nici pe departe cheltuielile cu acest complex efectuate pe durata celor 12 luni, susţin oficialii APDM. De altfel, ei apreciază că aceeaşi soartă o vor avea şi complexurile de depoluare ce urmează să fie construite, dacă statul nu se va implica.
“Activitatea (de depoluare a navelor, n.r.) este una foarte laborioasă, cheltuielile sunt foarte, foarte mari, dar dacă nu se face această treabă, fiecare operator va arunca în continuare PET-urile peste bord, murdăria peste bord, hidrocarburile pe Siret, la gura Prutului, fiecare se descurcă. Olanda şi Germania subvenţionau această activitate, iar subvenţia se ridica până la 80-90% din cheltuielile pe care le făceau administraţiile desemnate în preluarea acestor deşeuri. Deja am făcut propunerile către minister (Ministerul Transporturilor, n.r.) ca această activitate să fie subvenţionată de către stat. Tarifele trebuie să fie corelate în aşa fel încât să fie interesante pentru nave, să vină şi să depună aceste deşeuri de bunăvoie, fără să ajungem în situaţia în care să luptăm mai mult să depoluăm Dunărea şi malurile”, a explicat directorul APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu.
Sursa: NewsIn
depoluarea navelor, dunare, port constanta, Proiectul CODENAV
Etichete:
Articole Asemanatoare
- S-a ales praful de radarele din Delta Dunării
- Dunarea poluata, in apropiere de Cernavoda
- Autorităţile australiene au declarat zeci de plaje ”zone sinistrate”
- O afacere de viitor: spălătorie ecologică fără apa!
- Marina comerciala si Natiunile Unite se asociaza in vederea limitarii transferului de specii
- Bazinele de peste, din nou la privat
Populare
- Vrei sa scrii despre protectia apelor ? (13)
- Despre noi (0)
- Contact (0)
- Newsletter (0)
- Panouri de avertizare, în loc de bani (0)
Recente
- Poluarea marilor si oceanelor
- Poluarea cu hidrocarburi si produse chimice: noi solutii economice propuse de GES S.A.
- Poluarea apei
- Poluarea şi braconajul ne lasă fără peşte
- Un rau de sticle! Oltul este acoperit de peturi!
- Direcţia Apelor Prut va monitoriza 13 zone cu risc de poluare cu nutrienţi din trei judeţe
