Luni

România s-a angajat să crească până în 2010 gradul de racordare la canalizare şi staţii de epurare

Anul 2010 este primul termen-ţintă la care România trebuie să raporteze progrese privind implementarea Directivelor din domeniul gospodăririi apelor, o parte din marile oraşe având de finalizat lucrările la staţiile de epurare cu treaptă terţiară, a anunţat marţi Administraţia Naţională Apele Române

Astfel, până la sfârşitul lui 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori - Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara - trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi, implicit, racordarea locuitorilor la acestea.

Până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti trebuie finalizată linia I, urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II de epurare, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR).

Gradul de racordare la reţele de canalizare a fost în anul 2008 de circa 49,46%, iar pentru staţii de epurare de 42,18%, însă România şi-a asumat ca ţintă să atingă, până în decembrie 2010, un grad de racordare de 60,8% a locuitorilor la reţele de canalizare şi de 50,5% la staţii de epurare.

“Operatorii regionali vor reuşi să realizeze lucrările, până la data impusă prin angajamente, cu condiţia alocării fondurilor europene (ISPA, BERD, BEI, POS Mediu) şi respectării graficului de execuţie a lucrărilor”, arată ANAR.

Râurile Dâmboviţa şi Argeş, puternic degradate din cauza evacuării apelor uzate

Volumul de ape uzate evacuate din Bucureşti şi localităţile limitrofe este de 354,3 mil mc pe an, reprezentând toate apele uzate evacuate direct în Dâmboviţa, după trecerea printr-o treaptă mecanică, ceea ce are un impact puternic asupra calităţii apei râurilor Dâmboviţa şi Argeş, tronsoanele de râu afectate fiind ape puternic degradate, conform raportului de monitorizare realizat de ANAR, pentru anul 2008.

“Apele uzate continuă să fie încărcate cu nutrienţi (reflectate în valorile ridicate ale azotului - media anuală 27,037 mg/l - şi fosforului total - în medie 3,99 mg/l), parametri care susţin necesitatea epurării avansate a apelor uzate. Volumul maxim de ape uzate deversat este de circa 18 mc/sec. După realizarea liniei I de epurare a apei va fi epurat un volum maxim de 10 mc/s urmând ca, după realizarea liniei a II-a, să fie epurat debitul maxim de 18 mc/s”, informează ANAR.

Directivele UE din domeniul gospodăririi apelor impun, în special marilor oraşe, crearea unor staţii de epurare cu treaptă terţiară, în vederea atingerii stării bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate.

România nu deţine în prezent nicio staţie de epurare, cu treaptă terţiară, capabilă să trateze apele uzate, de conţinutul de nutrienţi, respectiv fosfor total şi azot total.

Din cele 2.605 aglomerări identificate în România, conform Planului de implementare al Directivei, 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare, din care numai 18 sunt conforme cu cerinţele europene.

Din cele 390 aglomerări care sunt deservite de 337 staţii de epurare, numai 14 staţii de epurare sunt conforme cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, pentru treapta secundară de epurare.

Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Seciuesc, Carei, staţii de epurare care sunt proiectate să fie finalizate până la sfârşitul anului 2009.

Sursa: NewsIn

ape uzate, apele romane, canalizare, statii de epurare