Proiectul WANDA, impreuna impotriva poluarii Dunarii!

Cu o lungime de 2.845 kilometri, fluviul Dunarea strabate 10 tari in drumul sau de la izvorul din Muntii Padurea Negra din Germania, pana la varsarea in Marea Negra. Fluviul si bazinul sau hidrografic reprezinta un ecosistem unic si de nepretuit, constituind habitatul pentru cea mai diversa flora si fauna. In contextul dezvoltarii istorice si tehnologice din ultimele secole, fluviul Dunarea dobandeste o importanta din ce in ce mai mare ca si cale navigabila internationala. Desi navigatia interioara reprezinta un mod de transport ecologic, conceptele privind gestionarea unor potentiale efecte secundare negative ale unei cresteri a  traficului de marfuri si persoane pe Dunare, trebuie sa fie inca dezvoltate. Proiectul Waste management for inland Navigation on the Danube – Administrarea deseurilor pentru navigatia interioara pe Dunare – WANDA a fost creat pentru a asigura protectia Dunarii si a ecosistemelor sale impotriva poluarii. Proiectul a fost lansat pentru crearea un sistem de management al deseurilor ce va fi coordonat la nivel transnational si care se va aplica de-a lungul fluviului Dunarea. Scopul principal al acestui proiect a constat in dezvoltarea si implementarea in comun a unor masuri preventive care sa asigure o abordare viabila din punct de vedere ecologic, in ceea ce priveste managementul deseurilor provenite de la nave. Rezultatul ar fi promovarea navigatiei pe caile navigabile interioare ca un mod de transport durabil si reducerea riscurilor potentiale pentru ecosistemele fluviului. Proiectul WANDA este finantat prin Programul de Cooperare Transnationala Sud Estul Europei (SEE) al Uniunii Europene, in cadrul axei prioritare 2 – “Protectia si imbunatatirea mediului” si a fost aprobat in iunie 2009. Valoarea totala a proiectului este de 1.667.240 euro. Specialisti in domeniul navigatiei, administrarii infrastructurii de transport naval dar si reprezentati ai institutelor de cercetare din Austria, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Croatia si Serbia au fost parteneri de-a lungul celor trei ani de derulare a acestui proiect. Consortiul este coordonat de Via Donau – Compania cailor navigabile din Austria, ce a avut rolul de lider de proiect. Participarea observatorilor, prin feedback extern, a asigurat cresterea calitatii proiectului. In Romania, partenerii activi in acest proiect de cooperare internationala au fost Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati – APDM si Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA Giurgiu – APDF. Activitatile proiectului contribuie la reducerea riscurilor de mediu legate de deversarile ilegale de deseuri provenite de la nave iar capitanii ce navigheaza pe fluviu, armatorii si operatorii de flota vor beneficia de proceduri clare pentru eliminarea coordonata a deseurilor provenite de la nave.

PARTENERIAT PENTRU VIITOR. Intalnirea oficiala ce a marcat inceputul proiectului a avut loc pe 25 si 26 august 2009 in Viena.  In cadrul acesteia au participat peste 20 de organizatii din tarile riverane Dunarii, care au pus la punct strategia comuna in vederea colaborarii viitoare. Activitatile din cadrul proiectului WANDA au avut ca scop identificarea necesitatilor, implementarea actiunilor pilot si analiza rezultatelor obtinute. Au fost monitorizate si analizate legislatiile nationale si cea europeana privind gestionarea deseurilor generate de navele care circula pe Dunare si au fost diseminate informatiile privind protectia mediului dar si bunele practici in toate tarile partenere. De asemenea, s-a propus realizarea mai multor proiecte pilot avand ca obiectiv colectarea si eliminarea diferitelor categorii de deseuri generate de nave, intre acestea figurand si proiecte pilot prevazute a se implementa in porturile romanesti Galati, Giurgiu si Tulcea, aflate in zonele de activitate ale CN APDM SA Galati si CN APDF SA Giurgiu. De altfel, CN APDM SA Galati a fost lider si coordonator pentru doua din cele sase pachete de activitati ale proiectului. Pornind de la cadrul legislativ comun stabilit de partenerii proiectului, CN APDM SA Galati a gestionat implementarea conceptului de management al deseurilor generate de nave in Romania. In calitate de lider al pachetului de activitati WP4, Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati a avut responsabilitatea planificarii si implementarii actiunilor pilot organizate in vederea colectarii deseurilor de hidrocarburi si a altor tipuri de deseuri, atat pe Dunarea de Sus, in cooperare cu partenerii din Austria, Slovacia si Ungaria cat si pe Dunarea de Jos, in cooperare cu CN APDF SA Giurgiu si cu partenerul din Bulgaria. Bugetul alocat CN APDM SA Galati a fost de 465.660 euro, dintre care 85% au fost asigurati de Uniunea Europeana, 13% din fonduri au provenit de la bugetul de stat, mai exact din partea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, iar 2% au reprezentat finantare proprie. In plus, CN APDM SA Galati a monitorizat si a actionat in vederea  armonizarii transnationale a activitatilor de coordonare si lobby, planificate in cadrul proiectului WANDA. De asemenea, potrivit planurilor, prin implementarea unui model international de finantare pentru taxarea serviciilor oferite de acest sistem, se va aplica principiul “poluatorul plateste”. Activitatile proiectului au fost armonizate prin intermediul a diferite mecanisme de coordonare precum retelele de experti din domeniul navigatiei fluviale, feedback-ul primit de la stakeholderii nationali si internationali in cadrul workshop-urilor, ce au inclus atat grupuri de interes cat si observatori reprezentand Comisia Dunarii si Comisia Centrala pentru Navigatie pe Rhin.

OBIECTIVE REALIZATE. Proiectul WANDA a fost initiat in cadrul programului de cooperare transnationala South East Europe Transational Cooperation Programme – SEE, ce se deruleaza in perioada 2007 – 2013 si la care iau parte 16 tari. Scopul comun al acestui program este acela de a sustine dezvoltarea economica si sociala, in paralel cu sprijinirea stabilitatii si competitivitatii.  Una dintre axele principale ale acestui program este protectia mediului, iar proiectul WANDA a reprezentat unul dintre instrumentele prin care s-au dezvoltat concepte nationale privind managementul deseurilor provenite de la nave. Astfel, unul dintre rezultatele principale ale proiectului WANDA a fost elaborararea unor concepte nationale de catre toti partenerii, pornind de la contextul actual. Rezultatele au aratat ca exista mari diferente in ceea ce priveste echipamentul folosit in facilitatilede colectare ale deseurilor generate de nave. Cat despre cadrul administrativ si legal, aici exista mai multe asemanari. Provocarea insa, in afara de stabilirea activitatilor viitoare la nivel national, a fost armonizarea acestor concepte pe plan international. Au fost realizate de catre partenerii de proiect workshop-uri pentru stakeholderi, pe tema managementului deseurilor de la nave (ex. Slovacia – Martie 2010, Serbia – Aprilie 2010, Croatia – Mai 2010 iar scopul acestor intalniri a fost cel de a informa despre activitatile proiectului WANDA si de a colecta opiniile beneficiarilor acestui sistem, in scopul imbunatatirii serviciilor oferite. Pentru Romania si Austria existau aceste concepte, insa, ca urmare a experientei acumulate de-a lungul programului, conceptele nationale au fost imbunatatite. Practic, fiecare tara participanta are acum o strategie proprie, corelata insa si cu statele partenere, privind protectia mediului din punct de vedere al rezidurilor provenite de la nave. Cooperarea transationala a reprezentat un alt obiectiv atins al proiectului WANDA, mai ales in contextul in care, de-a lungul anului trecut au fost initiate si organizate mai multe actiuni pilot. Astfel, pentru regiunea Dunarii de Sus, partenerii din Austria si cei din Ungaria au realizat, in colaborare, o actiune pilot de colectare a deseurilor. Pe sectorul Dunarii de Sus, in Austria si Ungaria a fost asigurat un serviciu mobil de colectare gratuita a apei de santina, a uleiurilor uzate si a altor reziduuri de hidrocarburi generate de nave, care s-a implementat in lunile iunie si septembrie a anului 2011.  Nava de colectare s-a deplasat pe Dunare de la Linz, prin Budapesta, pana aproape de granita ungaro-croata, in portul Baja. Astfel, s-au furnizat pentru prima data, servicii de colectare a deseurilor pe un sector al Dunarii avand lungimea de cca. 700 km (de la Linz la Móhacs). In total au fost colectati 400 m³ de apa de santina, 69 m³ de uleiuri uzate si mai mult de doua tone de deseuri uleioase solide generate de nave. In plus, au fost implementate si actiuni pilot pentru alte tipuri de deseuri generate de nave, cum ar fi sistemul de marcare utilizat in Terminalul Verde din portul Baja, Ungaria, care a fost inaugurat pe 18 Mai 2011. In ceea ce priveste Austria, a fost planificata si organizata colectarea altor tipuri de deseuri generate de nave, cum ar fi baterii, vopsea, dizolvanti. Aceste operatiuni s-au desfasurat in Octombrie 2011 la un punct de acostare in Viena, la ecluza de la Persenbeug si in portul Enns. Anul trecut, totala luna August, CN APDF SA Giurgiu, in colaborare cu EAEMDR – Executive Agency for Exploration and Maintenance of the Danube River, mai exact partenerii bulgari, au asigurat, cu nave proprii, colectarea deseurilor de hidrocarburi in porturile Giurgiu si- Ruse. A fost oferit un serviciu gratuit, transnational si mobil de colectare a deseurilor, intre cele doua porturi. De asemenea, in portul Giurgiu a fost utilizata o facilitate fixa de colectare si tratare a hidrocarburilor generate de nave. In total au fost colectati si tratati 109 m³ de reziduuri de hidrocarbura in cadrul acestei actiuni transfrontaliere. O alta actiune pilot a fost organizata in luna Septembrie 2001 in porturile Galati si Tulcea. Aceasta a fost implementata de catre CN APDM SA Galati si a fost realizata tot cu navele din dotare si cu personal roman. Elementul nou, in cazul proiectului pilot derulat de catre CN APDM SA Galati a fost acela ca, pe langa deseurile specifice, in cadrul actiunii sau fost colectate si alte tipuri de reziduri, precum deseuri menajere sau materiale reciclabile. Pe sectorul maritim, in porturile romanesti de la Galati si Tulcea, au fost oferite in mod gratuit servicii mobile si la punct fix de predare a deseurilor, in luna Septembrie 2011. Serviciile au inclus colectarea, stocarea temporara, tratarea si eliminarea hidrocarburilor de la nave si a altor tipuri de deseuri, cum ar fi produsele reciclabile, apele uzate menajere si gunoiul. Toate actiunile pilot au fost monitorizate conform regulamentelor nationale si directivelor UE vizand deseurile generate de nave iar coordonarea generala a tuturor actiunilor pilot a fost asigurata de CN APDM SA Galati in calitate de lider al pachetului de lucru corespunzator. Pe langa aceste activitati, un alt obiectiv atins al proiectul WANDA este acela ca a fost elaborat un model de finantare al activitatilor cuprinse in sistemul de  management al deseurilor generate de nave. Astfel, dupa ce au fost identificate cele mai bune solutii pentru a limita poluarea Dunarii, specialistii reuniti in cadrul proiectului au analizat si posibilele masuri de sustinere financiara a acestora. Nu in ultimul rand, proiectul WANDA a fost un succes si datorita imbunatatirii cooperarii dintre tarile participante si organismele internationale care au jucat rolul de observatori: International Commission for the Protection of the Danube River – ICPDR, Danube Commission – DC, Central Commission for the Navigation of the Rhine – CCNR, International Sava River Basin Commission – ISRBC si WSD-Süd – Water- and Shipping Directorate South. Aceste organizatii au sustinut  proiectul WANDA prin feedback si sfaturi in legatura cu problemele de relevanta strategica. Site-ul – www.wandaproject.euofera informatii detaliate despre activitatile derulate in cadrul proiectului, parteneriatul consortiului, observatorii externi precum si informatii despre Programul SEE. Activitatile derulate in cadrul proiectului WANDA arata in mod clar ca este nevoie de un tratat international, cu valoare legala, pentru a obtine un sistem uniform, armonizat la nivel international pentru managementul deseurilor de la nave de-a lungul Dunarii, dupa cum e cazul si in regiunea Rhinului. Cooperarea eficienta la nivel transnational va juca un rol-cheie in elaborarea unei astfel de conventii. Drept urmare, consortiul a elaborat o propunere pentru un nou proiect – CO-WANDA, la care s-au adaugat si parteneri din Moldova si Ucraina si care este in prezent in procedura de evaluare in cadrul aceluiasi program de finantare, South East Europe Transnational Cooperation Programme.  Obiectivul acestei propuneri de proiect este crearea unei Conventii internationale pentru deseurile generate de nave pe Dunare. In cazul in care proiectul CO-WANDA va fi aprobat, acesta se va desfasura pe parcursul urmatorilor 2 ani, incepand cu luna Septembrie 2012.

Groapa "ecologica" de gunoi a falimentat agricultura de pe malul Prutului

Din anul 2005, de cand la Tutora s-a amenajat groapa ecologica a municipiului Iasi, terenurile agricole din zona sunt practic calamitate • Desi se cultiva mii de hectare, productiile realizate aduc firmele in pragul falimentului • Cauzele sunt poluarea si numarul mare de ciori atrase de gunoaie care mananca si culturile din jur • Firma Agrimarvas din Iasi a avut anul trecut pierderi consistente, productia pe o suprafata de 100 de hectare fiind de doar 700 kg de porumb pe hectar, in comparatie cu o productie medie de 5.000 de kg pe hectar

Amenajarea gropii de gunoi la Tutora, din fonduri europene, a afectat destul de grav agricultura de pe malul Prutului. Desi in zona se cultiva mii de hectare de teren recoltele sunt mult sub asteptari. Pe chipurile agricultorilor care au investit in zona respectiva se citeste dezamagirea. Explicatiile pentru recoltele slabe sunt poluarea solului si faptul ca gunoaiele atrag ciorile care mai mananca si plantele cultivate pe terenurile din jur.

Datorita faptului ca aici exista terenuri cu potential agricol foarte ridicat, multi investitori se hotarasc sa planteze in aceasta zona diferite culturi de porumb, grau, lucerna sau soia. De exemplu, firma Agrocapital, care exista pe piata agricola din 2004, are in jur de 5.000 de hectare de teren agricol in judetele Vaslui, Bacau si Iasi. Langa groapa de gunoi a judetului Iasi detine aproximativ 1.200 de hectare de teren agricol. Anul acesta va planta culturi de porumb pe o suprafata de 240 de hectare, cheltuind intre 500 si 600 de euro pe hectar. Lucrarile de semanare au inceput deja, iar pe langa ingrasamantul natural folosit pentru fertilizarea solului, a fost utilizat si micorita, un nou tip de ingrasamant.

Sistemele de irigatii nu sunt functionabile la Tutora, momentan desfasurandu-se un proiect pe 20 de hectare la Costuleni. Profitul scazut in investitiile din aceasta zona se datoreaza faptului ca aerul este poluat de la toxinele si gazele emanate de materialele depozitate la groapa de gunoi, iar cand ploua, substantele chimice se infiltreaza in panza freatica a solului. Porumbul este o planta sensibila la metalele grele, de aceea culturile de acest gen necesita o atentie sporita.

“Problema cea mai mare nu este groapa de gunoi. Ciorile si graurii afecteaza cultura de la Tutora. In fiecare dimineata, ciorile au un program de masa. Vin la 6,00 dimineata, mananca din groapa de gunoi, se muta pe culturile de porumb si mananca totul de acolo iar apoi se intorc in Copou”, a declarat italianul Michele Sellitto, director tehnic al Agrocapital.

Volumul fragmentelor din plastic, care plutesc in deriva in nord-estul Oceanului Pacific, a crescut de 100 de ori in ultimii 40 de ani

Volumul fragmentelor din plastic, care plutesc in deriva in nord-estul Oceanului Pacific, a crescut de 100 de ori in ultimii 40 de ani, efectele acestui proces putand influenta evolutia organismelor marine, trag un semnal de alarma experti de la Institutul de Oceanografie Scripps, din San Diego, in urma unor studii detaliate in zone vaste ale coastei pacifice a Californiei.

“Nu ne asteptam sa descoperit atat de multe deseuri”, si-a exprimat surprinderea Miriam Goldstein, constatand o tendinta clara de crestere a volumului sloiurilor plutitoare, transmite AP.

Tot ceea ce ajunge in ocean fie se descompune, fie se lasa in partea de jos a acestuia, ori este strivit si dezagregat sub impactul valurilor si a radiatiei solare in fragmente mici de circa 2-3 centimetri sau chiar mai mici.

Oceanografii isi exprimasera anterior temerea ca fragmentele mici de plastic ar putea ajunge in caile respiratorii ale balenelor, delfinilor si altor mamifere.

De data aceasta, oamenii de stiinta de la cunoscutul Institut Scripps au scos in evidenta si alte consecinte ale acumularii de deseuri din plastic in ocean. Bunaoara, paianjenii de mare Halobates sericeus care se multiplica rapid pe fragmentele de plastic ce plutesc in ocean, pe care isi depun ouale. Cu 40 de ani in urma un astfel de fenomen nu se intampla. In plus, in cazul a 9% din pestele prins intre insulele Hawaii si California s-au detectat resturi de plastic in stomac.

Conform estimarilor, pestii de la adancimi nu prea mari pot absorbi pana la 12.000-24.000 de tone de plastic pe an.

Oamenii de stiinta sunt de acord ca pentru acele specii marine, care au nevoie de o platforma plutitoare, prezenta deseurilor in ocean ar putea fi un avantaj evolutiv, cum ar fi crabii, scoicile si chiar anumite tipuri de pesti carora le place sa se ascunda printre obiecte plutitoare. Insa pentru restul faunei marine, insulele de gunoaie din pet-uri constituie un mediu nevaforabil, mai ales din cauza toxicitatii deseurilor.

O turbina eoliana poate produce 1.000 de litri de apa potabila in fiecare zi prin colectarea si filtrarea umezelii din aer

Compania franceza de inginerie Eole Water a dezvoltat o turbina eoliana care poate produce 1.000 de litri de apa potabila in fiecare zi prin colectarea si filtrarea umezelii din aer.Daca SUA se asteapta ca urmatoarele razboaie sa se invarta in jurul apei, turbina eoliana WMS1000 ar putea aduce un beneficiu enorm pentru 85 de milioane de oameni care nu au acces la apa potabila in regiuni din Africa, America de Sud, India si Indonezia.

Turbinele sunt construite astfel incat sa maximizeze productia de apa si independenta energetica in timp ce reduce impactul cu mediul. Aerul curge prin fata turbinei si este directionat catre un compresor de racire. Umiditatea este extrasa din aer, condensata si colectata.

Ideea a fost initial conceputa de o persoana care a colectat apa din aparatul de aer conditionat. Fortata de gravitatie, apa curge prin tevi de otel intr-un bazin de colectare. Dupa filtrare si purificare, apa este buna de baut, spalat si pentru cultivat.

Eole Water detine in prezent un prototip

Directorul de marketing al Eole Water, Janin Thibault spune ca noua tehnologie ar putea permite zonelor rurale sa aiba provizii suficiente de apa. O turbina eoliana de acest tip ar putea furniza apa pentru un sat cu 2.000, pana la 3.000 de locuitor in fiecare zi, pe parcursul a 20 de ani (durata de viata preconizata a aparatului).

Eole Water detine in prezent un prototip al acestui aparat in Dubai care produce 62 de litri de apa pe ora. Compania are in plan comercializarea acestei turbine de la sfarsitul acestui an la un pret cuprins intre 660.000 si 790.000 de dolari.

Dambovita are potential pentru navigatia de agrement

O plimbare cu barca pe Dambovita nu este un scenariu imposibil, spun reprezentantii Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), sub gestiunea careia se afla raului care traverseaza Capitala.

Cu toate ca apa curgatoare nu poate fi stabatuta de la un capat la celalalt cu o ambarcatiune, exista anumite portiuni unde se pot practica activitati nautice. „Utilitatea raului a fost gandita drept o forma de aparare impotriva inundatiilor”, a explicat Ana-Maria Agiu, purtator de cuvant la „Apele Romane”.Astfel, raul a fost amenajat, in sectorul bucurestean, in sase noduri hidrotehnice care nu pot fi modificate.

„Exista mai multe pontoane de-a lungul Dambovitei unde ar putea fi ancorate barcute”, a mai spus purtatorul de cuvant. „Totodata, mai multe zone ar putea fi amenajate pentru practicarea navigatiei de agrement”, a adaugat Agiu.

Perimetrele care se preteaza cel mai bine pentru organizarea activitatilor acvatice sunt cele din centrul Capitalei. „De exemplu, zonele din aproprierea Operetei, a sediului Registrului Comertului, dar si cele din cartierul Grozavesti ori din Piata Unirii, pot fi amenajate astfel incat bucurestenii sa se poata plimba cu barca pe Dambovita”, a lamurit purtatorul de cuvant al ANAR. Intr-adevar, raul nu ar suporta ambarcatiuni voluminoase si dotate cu motor puternic, insa barcutele si hidrobicicletele ar fi binevenite.

Initiative fara rezultat

In Capitala nu exista aceste distractii des intalnite in alte metropole europene care sunt traversate de rauri, din cauza lipsei proiectelor. Ana-Maria Agiu a precizat ca ANAR are autoritatea de a aproba si, eventual, de a coordona o astfel de initiativa, insa planurile propriu-zise ar trebui sa vina din partea Primariei Municipiului Bucuresti ori din partea Ministerului Transporturilor.

„Bineinteles, orice institutie poate propune un proiect turistic pentru Dambovita, insa tot ce putem face noi este sa-l aprobam”, a lamurit Agiu. Pana acum, nicio institutie publica nu a solicitat vreo autorizatie in vederea organizarii activitatilor de agrement pe rau. Numai Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 a initiat un proiect de acest fel, la inceputul acestui an, insa nu s-a concretizat inca. Organizatia si-a propus sa deschida un centru de inchiriat barci chiar langa Biblioteca Nationala din Bulevardul Unirii.

De asemenea, in decembrie 2010, primarul general Sorin Oprescu propunea construirea unor panouri cu iedera si iarba pe malurile apei curgatoare. Acestea ar fi urmat sa fie dotate cu ventilatoare, becuri si panouri fotovoltaice, astfel incat calitatea aerului sa fie imbunatatita. Nici aceasta idee nu s-a concretizat insa.

Alternativa ecologica de transport pe Somes

La Complexul de educatie ecologica – Casa verde din Satu Mare a avut loc pe 8 mai conferinta de deschidere a proiectului intitulat “Green Somes River – Crearea conditiilor pentru realizarea alternativei ecologice de transport navigabil pe raul Somes”.

Despre obiectivele proiectului a vorbit Elisabeta Bekessy, director la Agentia pentru Protectia Mediului Satu Mare. Sustinerea proiectului a fost exprimata de Rakoczi Andras de la Asociatia KIUT, din Ungaria, Sabau Trifu Lucian, presedintele Ordinului Arhitectilor Satu Mare, reprezentantul Directiei Apelor Somes-Tisa Cluj – Bogdan Neciu, Atyim Paul de la Asociatia Bio Invent, Urai Karoly de la Directia Apelor Nyiregyhaza.

Administratia Parcului Natural Portile de Fier ia masuri impotriva proprietarilor de la Dunare care recurg la metoda incarcarii malurilor cu pamant ramas in urma altor lucrari

Pentru a creste suprafata terenurilor, multi proprietari de la Dunare recurg la metoda incarcarii malurilor cu pamant ramas in urma altor lucrari. Administratia Parcului Natural Portile de Fier a luat deja primele masuri impotriva acestora, iar instantele de judecata au confirmat pana acum sanctiunile aplicate, a precizat Catalin Toboiu, sef in cadrul rezervatiei. Au fost incheiate 5 procese verbale de constatare si sanctionare in valoare totala de aproape 200.000 de lei. Proprietarii le-au contestat, insa nu au avut castig de cauza. A fost deja pronuntata o decizie definitiva si irevocabila prin care persoana in cauza a fost obligata la plata sumei de 7.500 de lei, alte doua procese au fost castigate la prima instanta, dar proprietarii au formulat din nou recurs, astfel ca acum se judeca la Tribunalul Caras-Severin, iar doua cazuri sunt pe rolul primei instante, respectiv Judecatoria Moldova Noua. Prin umplerea malurilor cu pamant sunt diminuate si fragmentate habitatele naturale ale unor specii de plante si animale.