Luni

Statia de epurare Glina nu filtreaza apele uzate ale Capitalei

Comenteaza Mai 4, 2009 – 10:23 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Administratia Nationala «Apele Române» (ANAR) sustine ca sectoarele din râurile Dâmbovita si Arges, în care ajung apele uzate din Bucuresti, sunt puternic degradate. Modernizarea statiei de epurare Glina intarzie. Primaria Capitalei sustine ca Mediul gestioneaza lucrarile, iar ministerul demonstreaza contrariul.

“Conform raportului de monitoring realizat de Administratia Nationala «Apele Române» pentru anul 2008, volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe este de 354,3 milioane de metri cubi pe an, reprezentând toate apele uzate evacuate direct în Dâmbovita, dupa trecerea printr-o treapta mecanica, ceea ce are un impact puternic asupra calitatii apei râurilor Dâmbovita si Arges, tronsoanele de râu afectate fiind ape puternic degradate”, se arata într-un comunicat al ANAR. Aceasta situatie are drept cauza intarzierea lucrarilor de la statiile de epurare, lucrari care trebuie finalizate in conformitate cu standardele tehnice impuse de Uniunea Europeana. Biroul de presa al Primariei Generale a municipiului Bucuresti ne-a precizat ca “planul operational sectorial este conceput si realizat de catre Ministerul Mediului si ca in PGB exista o unitate de implementare care nu poate trece peste etapele impuse de Mediu”. Tot Biroul de presa ne-a informat ca banii pentru executarea acestor lucrari provin din fonduri europene. Surse din Ministerul Mediului sustin contrariul, mai exact faptul ca “toate dejectiile din raurile Dambovita si Arges intra prin statia de epurare de la Glina, statie care este gestionata, si tehnic, si cu fonduri, de catre primarie. Ministerul Mediului doar asista”, ne-a declarat un inalt functionar care a dorit sa-si protejeze anonimatul. Asadar, directivele europene în domeniul apelor impun, în special marilor orase, crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, în vederea atingerii starii bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate. “Pâna la sfârsitul anului 2009, în Bucuresti trebuie finalizata linia I, urmând ca pâna în 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia II de epurare”, anunta ANAR.

Continut ingrijorator de azot si fosfor

Volumul maxim de ape uzate deversate în Bucuresti este de 18 metri cubi pe secunda. Dupa realizarea liniei I de epurare ar putea fi curatat un volum maxim de 10 metri cubi pe secunda, urmând ca, dupa realizarea liniei a II-a, sa fie epurat debitul maxim de 18 metri cubi pe secunda.
Conform datelor monitorizarii ANAR, si în 2008 apele uzate continua sa fie încarcate cu nutrienti, valorile “ridicate” ale azotului - în medie anuala de 27,037 miligrame pe litru - si fosforului - 3,99 miligrame pe litru, “sustinând necesitatea epurarii avansate a apelor uzate”. Din cele 2.605 orase din România, doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din acestea, doar 18 sunt conforme cu cerintele directivei europene în domeniu. Gradul de racordare la retele de canalizare a fost, în anul 2008, de 49,46 la suta. România si-a asumat fata de UE obiectivul ca, pâna la finele anului 2010, 60,8 din locuitorii de la orase sa fie racordati la canalizare, Din acelasi numar total de orase, doar 390 sunt deservite de 337 statii de epurare, dintre care doar 14 sunt conforme cu cerintele europene, având treapta secundara de epurare. Orasele mari nu au însa statii de epurare a apelor conforme cu cerintele europene. Anul 2010 este, potrivit ANAR, primul termen-tinta la care România trebuie sa raporteze progresele referitoare la implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate. Potrivit ANAR, pâna la sfârsitul lui 2010, “o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori, între care Bucuresti, Cluj, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare, Carei, Constanta, Galati, Târgu Mures, Ploiesti sau Timisoara, trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si, implicit, racordarea locuitorilor la acestea”. “În prezent nu putem vorbi de existenta vreunei statii de epurare cu treapta tertiara capabila sa trateze apele uzate de continutul de nutrienti, respectiv fosfor total si azot total”, sustine ANAR.

Sursa: Gardianul

ANAR, azot, fosfor, protectia apelor, statia de epurare glina